Un mic bob de praf de stele  – mai vechi decât sistemul solar în sine – aruncă o pistă asupra modului în care se formează sistemele planetare ca ale noastre. 

O particulă de dimensiune extrem de mică – un bob care provine dintr-o explozie a unei nove care a avut loc acum 4,5 miliarde de ani – a fost extrasă dintr-un meteorit colectat în Antartica de către NASA.

Bobul a fost studiat până la nivelul atomic de către cercetătorii de la Universitatea din Arizona și de la Universitatea din Toronto. Jane Howe, profesor inginer la ultimul institut, explică: „Acest bob este presolar. A luat naștere înainte de formarea soarelui. 

„Este uimitor să analizăm o astfel de anomalie”.

A team of researchers found a grain of stardust (inset image) that survived the formation of our solar system and analyzed it with instruments sensitive enough to identify single atoms. Measuring one 25,000th of an inch, the carbon-rich graphite grain (red) revealed an embedded speck of oxygen-rich material (blue), two types of stardust that were thought could not form in the same nova eruption. (University of Arizona/Heather Roper)
O echipă de cercetători a găsit o granulă de praf stelar (imaginea de mai sus) care a supraviețuit formării sistemului nostru solar și au analizat-o cu instrumente suficient de sensibile pentru a identifica atomii unici. Măsurând a 25.000 parte dintr-un cm, bobul bogat în carbon (roșu), s-a dovedit a fi un material bogat în oxigen (albastru), crezându-se anterior că aceste elemente nu se poate forma în aceeași erupție nova. (Universitatea din Arizona / Heather Roper)

Echipa de cercetători a folosit microscoape avansate cu ioni și electroni pentru a observa aranjamentul atomilor de carbon și variațiile acestor particule numite anomalii de izotopi de carbon – descoperind astfel o surpriză completă. Acele boabe presolare conțin silicați bogați în oxigen. 

Această nouă observație oferă o perspectivă proaspătă asupra condițiilor din stelele muribunde, precum și contrazice ipoteza favorizată în prezent cum că materialele bogate în oxigen și carbon – care sunt bazele următoarei generații de stele și planete, cum ar fi sistemul nostru solar – se formează împreună în aceeași explozie nova și în aceleași condiții.

Howe spune: „Uneori cercetarea vizează satisfacerea curiozității. Una dintre cele mai mari curiozități este cum a fost format universul și cum a început viața. ”

„Și această particulă ciudată ne-a arătat ceva ce nu am știut până acum”.

Viitorul pentru acest tip de analiză

Howe intenționează acum să-și extindă activitatea folosind microscopia electronică pentru a studia materialele în avansarea surselor de energie regenerabilă pentru a studia materialele meteorologice. 

Dr. Pierre Haenecour (stânga) al Laboratorului Lunar și Planetar de la Universitatea din Arizona și profesorul Jane Howe (MSE, ChemE, la dreapta), analizează imaginile particulelor de stardust cu microscopul electronic STEM / SEM de joasă tensiune al firmei Hitachi. (Fotografie este oferită de Maria Schuchardt, Universitatea din Arizona)
Dr. Pierre Haenecour (stânga) al Laboratorului Lunar și Planetar de la Universitatea din Arizona și profesorul Jane Howe (MSE, ChemE, la dreapta), analizând imaginile particulelor de praf stelar cu microscopul electronic STEM / SEM de joasă tensiune al firmei Hitachi. (Fotografie este oferită de Maria Schuchardt, Universitatea din Arizona)

Ea spune: „Am crezut de la început că acest proiect de cercetare va fi cu adevărat interesant și sunt o persoană curioasă prin natura mea. În acel moment, a fost doar o parte din misiunea mea, dar acum începe să devină parte a portofoliului meu de cercetare. „

Howe speră, de asemenea, să extindă colaborările atât cu Universitatea din Arizona, cât și cu profesorul Kim Tait din cadrul Universității din Toronto, în departamentul de oameni de știință al Pământului. Tait se întâmplă, de asemenea, să fie principalul administrator al mineralogiei la Muzeul Royal Ontario, care va permite lui Howe să studieze colecția sa de meteoriți.

Howe va face de asemenea parte dintr-o echipă canadiană de cercetători care studiază probele returnate de asteroidul bogat în carbon Bennu, când misiunea NASA OSIRIS-Rex revine pe Pământ în 2023.

Ea concluzionează: „Acest tip de cercetare, face parte dintr-o dezbatere mult mai largă despre cum a început viața pe Pământ. Tuturor ne pasă de cine suntem și de unde am venit.”

 

Articol scris inițial în engleză pe sciscomedia.co.uk, la data de 30 aprilie 2019, și cu articolul original publicat în Nature: https://www.nature.com/articles/s41550-019-0757-4

 

 

https://liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2019/05/Untitled-design-32-1024x576.pnghttps://liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2019/05/Untitled-design-32-150x150.pngTudor Diaconuastronomie#liber,#liber-cugetatori,#liber-cugetatori Romania,#liber-cugetatoriRomania,#libercugetator,#libercugetatori,praf de stele,praf stelar,sistemul solar,Tudor DiaconuUn mic bob de praf de stele  - mai vechi decât sistemul solar în sine - aruncă o pistă asupra modului în care se formează sistemele planetare ca ale noastre.  O particulă de dimensiune extrem de mică - un bob care provine dintr-o explozie a unei nove care a avut...Pentru cei care știu să gândească singuri