În toate tradiţiile există gemeni, zei sau eroi, care se ceartă sau se ajută subliniind astfel ambivalenţa situaţiei lor, dar în mitologiile indo-europene toţi eroii gemeni sunt benefici.

Există un consens al cercetătorilor în privinţa originilor indo-europene ale gemenilor divini. Mitul acestora este considerat unul dintre puținele mituri originale din panteonul proto-indo-european primordial. Putem găsi aceleași figuri gemene divine în mitologia greacă, vedică, romană și baltică.

De regulă, gemenii indo-europeni sunt fii ai zeului suprem Dyēus – zeul cerului, dar uneori au şi dublă paternitate. Ei sunt asociaţi cailor, fiind războinici acordă ajutor în luptă dar în acelaşi timp sunt şi vindecători, îi apară pe muritori de primejdii şi în caz particular îi salvează pe navigatori.

Mitologiile indo-europene sunt presărate cu gemeni: vedicii Ashvins, lituanienii Ašvieniai, germanicii Alcis, nordicii Freyr și Freyja, gemenii sicilieni Palici, iranienii Lohrasp și Goshtasp, cuplul hindus Nara-Narayana sau slavii Lada şi Lado.

Dintre gemenii indo-europeni cei mai cunoscuţi sunt Castor şi Pollux cunoscuţi şi sub numele generic de Dioscuri, cei care se găsesc în cer sub forma constelaţiei zodiacale Gemenii. Probabil că acestă imagine s-a născut din mitologia mesopotamiană unde apar într-o postură similară gemenii Lugal-irra și Meslamta-ea.

Mitologia greco-romană a prelucrat mitul gemenilor divini şi îi pune pe gemenii Castor şi Polux în legătură cu Calea Lactee, văzută ca o cireadă de vite. În timp ce unul dintre gemeni stă de pază, celălalt fură din vitele cerului. Având în vedere vecinii cereşti a constelaţiei Gemenii: Orion, Vizitiul, şi Câinele Mare, vechiul mit poate sta la originea legendei cunoscută sub numele de „Vitele lui Geryon”, care constituie una dintre cele douăsprezece „Munci ale lui Hercule”.

Pentru întregirea mitului, Castor şi Pollux sunt desemnaţi drept fiii gemeni ai lui Leda cu doi taţi diferiţi. Tatăl lui Pollux a fost lui Zeus, iar Tyndareus a fost tatăl lui Castor. Ei au fost fraţi cu Elena din Troia şi Clytemnestra. Având taţi diferiţi, Pollux a fost nemuritor şi Castor a fost muritor. Când Castor a murit, Pollux i-a cerut lui Zeus să-l lase să renunţe la propria nemurire pentru a rămâne cu fratele său geamăn şi astfel ei au fost transformaţi în constelaţia Gemenii.

Constelaţia „Gemenii” este asociată mai târziu cu mitul zeului Hermes, alias Mercur şi este uneori asociată cu zeii nordici Loki, Freyr, şi Freyja, cu zeitatea slavă Veles, cu zeul grec Asklepios, cu zeiţele Eris sau Discordia, cu zeiţa Hebe, şi zeiţa Ate.

Dacă mitul constelaţiei a făcut ca unul dintre gemeni să fie progenitura unui muritor şi nu al Cerului Tată, în celelalte privinţe Castor şi Pollux păstrează atributele gemenilor divini indo-europeni. Cei doi sunt prezentaţi mereu drept patroi ai cailor, călăreţi neîntrecuţi şi războinici, care ajută în luptă pe cei care le cer ajutorul.

Preluaţi din mitologia greacă, la Roma cei doi au fost numiţi iniţial Castores și Iuuenes, închinarea la aceştia fiind atestată încă din secolul al VI-lea î.e.n. Templul lui Castor și al lui Pollux se afla într-una dintre cele mai proeminente zone din Roma. Ca și în cazurile grecești și vedice, gemenii divini au fost căutați pentru calităţile lor de vindecători, pentru mântuire și salvare din pericolele luptei şi ale celor care îi pândeau pe marinari în călătoriile pe mare. În Faptele Apostolilor, Pavel ne spune: „După trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase lângă insulă şi care purta semnul Dioscurilor” (Fapte; 28:11).

În calitate de patroni ai navigaţiei, prezenţa lor se manifesta prin fenomenul cunoscut sub numele de „Focul Sf. Elmo”, după numele Sf. Erasmus din Formia care a luat locul Dioscurilor ca ocrotitor al marinarilor. În Grecia antică, fenomenul a fost numit „Helena”, termen care ar însemna „torţă”, dar Elena din Troia a fost sora gemenilor Castor şi Pollux…

Dacă tot am adus în discuţie creştinarea fenomenului atmosferic, să mai observăm că pe monede emise cu efigia gemenilor, pe lângă litera „H” – iniţiala lui Helios-Soarele, sau „delta”, mai apare o „stea” sub forma labarumului „creştin” al lui Constantin cel Mare…

Tot pe diferite monede antice, Dioscurii apar asociaţi cu Soarele sau cu două stele, cu trimitere spre originea lor cerească. Alăturarea acestora cu steaua, a născut basmul popular „Făt-Frumos cu stea în frunte”…

Gemenii divini sunt probabil unul dintre cele mai populare mituri din lumea antică iar populaţia a avut un devotament și o afecțiune deosebită pentru aceştia pînă în antichitatea târzie.

Chiar şi după creştinizare Dioscurii au continuat sa fie adoraţi. Un papă din secolul al XV-lea vorbeşte despre un astfel de cult pe care oamenii nu voiau să-l abandoneze. De altfel, gemenii divini au fost absorbiţi de către noua religie care s-a suprapus peste vechile datini. Astfel, în secolul al IV-lea în Africa de Nord, Dioscurii erau pictaţi pe ceramică alaturi de cei doisprezece apostoli, învierea lui Lazar şi Sf. Petru. Biserica a avut ca de obicei o părere ambivalentă, le-a luat nemurirea, dar a ţinut morţiş să-i înlocuiască cu o pereche de sfinţi. Sfinţii Petru şi Paul au fost adoptaţi în locul Dioscurilor ca patroni ai călătorilor, iar Sf. Cosma şi Damian au luat rolul de vindecători.

Mitologia indiană a consevat mitul gemenilor divini în Rigveda, acolo unde îi găsim pe Ashvini, cărora le sunt dedicate peste cincizeci de imnuri. Ashvinii pot fi numiți şi cu numele lor individuale Nāsatya și Dasra. Iniţial numele sub de Nāsatya au fost cunoscuţi ambii fraţi, dar mai târziu, numele de Nāsatya a fost atribuit unuia celălalt fiind numit Dasra.

Cei doi sunt fiii lui Saranya, fiica lui Vishwakarma – „Arhitectul divin”, o zeiţă a norilor şi soţia lui Surya în forma lui ca Vivasvat. Gemenii Ashvins simbolizează strălucirea soarelui la răsărit şi la apus şi sunt prezentaţi într-un car de aur, apărând pe cer înainte de zori, aducând comori la bărbaţi şi evită nenorocirea şi boala, fapt care a făcut ca ei să fie consideraţi medicii zeilor şi întemeietorii medicinii tradiţionale indiene.

În documente oficiale, gemenii Nāsatya apar într-un tratat de pace din mileniul II î.e.n. (1375–1350 î.e.n.), încheiat între regale hittit Suppiluliuma şi Shattiwaza regatule din Mitanni, tratat garantat de către zeii: Varuna, Mitra, Indra şi gemenii Nāsatya.

Mitul gemenilor sacrii este cultivat şi în poemul epic Mahabharata, acolo unde Madri, soţia regelui Pandu, va naşte cei doi gemeni Nakula şi Sahadeva care, împreună cu cei trei fii ai lui Kunti, formează grupul cunoscut sub numele de Pandavas. Fiecărui geamăn îi este atribuit numărul 7, valoare perechi apărând ca fiind 14. Ambele numere sunt preluate în toate religiile cu semnificaţii magice.

Mahabharata prezintă însă mai importantul cuplu Nara-Narayana, consideraţi ca fiind al patrulea avatar al zeului Vishnu, motiv pentru care sunt înfăţişaţi cu patru braţe asemenea marelui zeu. Conform principiului reîncarnării, poemul hindus îl identifică pe zeul Krishna (alt avatar al lui Vishnu) cu Narayana și pe Arjuna – eroul principal al epopei – cu Nara. Legenda lui Nara-Narayana este povestită și în scripturile Bhagavata Purana, iar credincioşii hinduşi din secta Swaminarayan îi adoră în templul de la Badrinath.

Gemenii vedici Ashvini îi regăsim aproape identici în mitologia baltică sub numele de Ašvieniai. Înrudirea directă a celor două perechi de gemeni este întărită prin rădăcina proto-indo-europeană *ek’w- a numelui, care dă sensul de „cal”. Vechiul cuvânt lituanian „ašva” ca şi sanscritul „ashva”, înseamnă „cal”. Ašvieniai sunt reprezentaţi trăgând carul zeiţei Saulė – Soarele, pe cer. Amintirea cultului lor se păstrează în acei žirgeliai – caii mici, care pot fi văzuţi şi astăzi pe acoperişurile caselor, dar şi pe stupi, hambare, hamuri, rame de pat și alte obiecte de uz casnic.

Dintre perechile de gemeni interesantă este cea a Palicilor sicilieni, care spre deosebire de ceilalţi gemeni indo-europeni nu sunt divinităţi de natură celestă ci chtonică motiv pentru care, chiar dacă apar şi ca progenituri ale lui Zeus, de cele mai multe ori sunt desemnaţi drept fiii zeului Hefaistos sau a zeității siciliene Adranus. Cultul lor se centrata pe trei mici lacuri din câmpia Palagonia cu emisii sulfuroase. În Placia a existat chiar un altar dedicat gemenilor Palici.

Facebook Comentariu
Distribuire
Please follow and like us:
https://i1.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2019/10/14.2-coperta.jpg?fit=355%2C364https://i1.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2019/10/14.2-coperta.jpg?resize=150%2C150Raduistoria religiilorÎn toate tradiţiile există gemeni, zei sau eroi, care se ceartă sau se ajută subliniind astfel ambivalenţa situaţiei lor, dar în mitologiile indo-europene toţi eroii gemeni sunt benefici. Există un consens al cercetătorilor în privinţa originilor indo-europene ale gemenilor divini. Mitul acestora este considerat unul dintre puținele mituri originale din panteonul...Pentru cei care știu să gândească singuri