La prima vedere, mitologia egipteană nu dezvoltă mitul şarpelui dar la o privire mai atentă vom descoperi o serie de zeităţi-şarpe importante.

Una dintre hieroglife ce formează numele lui Nehebkau, seamănă cu un şarpe cu două capete, un şarpe care putea ataca din două direcţii. Nehebkau a fost şi unul dintre războinicii care îl apărau pe Ra în călătoria sa de noapte prin Duat. Cele două capete ale lui Nehebkau, au născut viziunea duală asupra simbolisticii şarpelui. Văzut ca un şarpe, Nehebkau a fost fiul mai vechii zeiţe-şarpe Renenutet. Renenutet era reprezentată de o cobră şi desemna un aspect al sufletului în timpul naşterii. Cultul său s-a născut şi a fost concentrat în zona Kom Abu Billo din vestul extrem al deltei Nilului. În mitologia veche egipteană, exista şi un alt fiu al lui Renenutet, Neper – un zeu al cerealelor, estompat peste timp de noile mituri.

Pe valea superioară a Nilului a existat zeiţa-şarpe Meretseger, al cărui nume s-ar putea traduce prin „Cea care iubeşte liniştea” şi a fost personificată de o cobră. Ea locuia pe vârful piramidal al muntelui care străjuieşte mormintele faraonilor din Valea Regilor. De acolo zeiţa vegea asupra sufletelor fiilor lui Ra.

În Egiptul de jos îşi avea centrul de cult marea zeiţă Wadjet. Buto, sau în egipteană Per-Wadjet, a fost un centru paleolitic cu urme de civilizaţie datând din anii 3.100 î.e.n. Imaginea lui Wadjet combinată cu discul solar, a născut simbolul cunoscut sub numele de „uraeus” şi a devenit emblema regilor Egiptului de Jos. Festivalul „Drumul spre Wadjet” sau „Iniţierea în Wadjet”, era sărbătorit cu cântece la data solstiţiului de iarnă. Un festival anual se celebra în oraşul Wadjet pe data de 21 aprilie. Alte date importante speciale pentru cultul lui Wadjet au fost, 21 iunie, adică solstiţiu de vară, şi 14 martie. Festivalul dedicat lui Wadjet poate fi considerat prima atestare a Crăciunului… Remarcăm însă că momentele astrale ale sărbătorilor închinate zeiţei, au fost preluate peste milenii de către religia creştină actuală.

Mai târziu, zeul solar Horus va fi alăturat zeiţei-şarpe şi va prelua o parte dintre atribuţiile acesteia.

Probabil că hieroglifa lui Nehebkau a generat în Egipt şi caracterul dual al şarpelui, l-a născut pe şarpele Apep sau Apophis, duşman neîmpăcat al Soarelui-Ra.

Apep sau Distrugătorul era spiritul răului și distrugerii, zeul demon-șarpe care locuia în întunericul etern. Zilnic, aștepta să distrugă barca solară a lui Ra, care plutea deasupra cerurilor. Uneori, Apophis reușea să învingă iar lumea se cufunda în întuneric – eclipsă solară – dar Ra și însoțitorul său, Mehen, despicau pântecele lui Apophis permițând bărcii solare să scape… Mehen era tot un şarpe, dar spre deosebire de Apep, el avea rolul să-l apere pe Ra şi „barca solară”…

Şarpele benefic Mehen apare ilustrat într-un controversat basorelief din Templul lui Hathor de la Dendera, devenit popular sub denumirea de „Becurile de la Dendera”, care ar dovedi capacitatea egiptenilor de a produce şi utiliza energia electrică…

Pentru a înţelege basorelieful „Becurilor de la Dendera” trebuie căutat în mitologia egiptenă, care vede cerul Nut arcuit peste pământul Geb, reprezentat uneori cu cap de şarpe… Mai târziu şarpele, ca simbol al pământului, a fost despărţit de Geb şi transformat în Mehen, apărătorul din „baraca solară” sau în fiul lui Horus sub forma şarpelui înălţat Re-Somtus. Basorelieful de la Dendera este însoţit de un text lămuritor, care ar ajuta la înţelegerea scenei: Viu, Re-Somtus, luceşte pe cer şi trăieşte ziua celebrării Anului Nou”.

Imaginea de la Dendera se explică astfel: zeiţa Nut – cerul, este globul becului din basorelieful de la Dendera iar Geb este „filamentul”.

Pentru a lămuri cele trei elemente: „dulia”, „codronul” şi „bateria”, trebuie să apelăm tot la mitologia egipteană, acolo unde apare zeul Nefertem, zeul „Florii de lotus”. Ca un copil, el poate fi reprezentat aşezat pe o floare de lotus, amintind de zeul-soare tânăr. El este lotusul albastru din care răsare soarele şi poartă titlul de „Nufărul Soarelui”. Într-o descriere din Textele Piramidelor, Nefertem este floarea de lotus aflată în faţa nasului lui Ra: „Răsare ca Nefertem din nufărul albastru la nările lui Ra şi vei răsări la orizont în fiecare zi”. Nufărul primordial este „dulia” misterioaselor „becuri” egiptene.

Celelalte două elemente „codronul” şi „bateria” pot fi explicate împreună privind o reprezentare a lui Ra, călătorind pe cer în barca sa.

Barca arcuită, identic cu „cablul electric”, se termină la capete cu floarea de lotus şi intră pe poarta cerului de noapte, reprezentată similar cu celebra „sursă electrică” de la Dendera.
În alte reprezentări ale călătoriei pe cer a zeului solar egiptean, acesta stă în picioare, asemeni „preotului”, iar în barcă mai apar după caz, o serie de personaje. În cazul de basoreliefului de la Dendera, cuplul identificat drept „inversor de polaritate” este Sufletul dual: Ka şi Ba, iar „simbolul pentru curent” este reprezentarea clasică a noţiunii de „zeu”, poziţie pe care o are şi Horus-Ra în reprezentările „Bărcii solare”.
O altă frescă cu acelaşi subiect, lămureşte şi prezenţa babuinului în basorelieful de la Dendera…

Babuinul este zeul Thot, care putea fi reprezentat cu cap de ibis sau de babuin. În mitologia heliopolitană este considerat „inima lui Ra”, personificând deci cunoaşterea divină şi esenţa gândirii creatoare, care transmite cuvântului forţa adevărului. Este gardianul morţilor şi intermediarul lor în faţa zeilor. Această ultimă calitate a zeului-babuin se exercita în Duat, dincolo de poarta de intrare adică în spatele „sursei electrice” de la Dendera.

În fine, „izolatorul”, este clasica „coloană a cerului”, care în Egipt a fost cunoscută sub numele de „Djed”. Djed-ul susţine chiar bolta cerească, adică ovalul în care se rindică şarpele Re-Somtus…
Ca fapt divers, să menţionăm că „becurile” de la Dendera nu sunt unice. Ele apar şi ca hieroglife independente în numeroase texte egiptene, inclusiv la Dendera, dar şi la Edfu sau Kom Ombo. Să mai remarcăm că unul dintre „becurile” de la Edfu, are figurat drept „filament” hieroglifa lui Nehebkau.

Facebook Comentariu
Distribuire
https://i0.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2019/02/8.4.-coperta.jpg?fit=258%2C377https://i0.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2019/02/8.4.-coperta.jpg?resize=150%2C150Raduistoria religiilormitologiiLa prima vedere, mitologia egipteană nu dezvoltă mitul şarpelui dar la o privire mai atentă vom descoperi o serie de zeităţi-şarpe importante. Una dintre hieroglife ce formează numele lui Nehebkau, seamănă cu un şarpe cu două capete, un şarpe care putea ataca din două direcţii. Nehebkau a fost şi unul...Pentru cei care știu să gândească singuri