În zilele noastre, svastica este un simbol sacru în hinduism, budism şi jainism, este similară şi la fel de răspândită precum crucea creştină în ţările care dezvoltă această religie. Ea însă nu apare nu numai în cadrul cultelor. Este adoptată în mod oficial pe stema statului indian Bihar, în Japonia este folosită ca simbol pentru obiectivele turistice, apare pe o serie de construcţii civile oficiale sau particulare.

Dacă astăzi svastica este proscrisă în multe ţări din Occident, până înaintea celui de Al Doilea Război Mondial, ea a fost intens folosită ca simbol în toată lumea. Într-un fel, prima jumătate a secolului al XX lea s-a desfăşurat atât în America, cât şi în Europa sub semnul svasticii. Între 1917 şi 1920 svastica era simbol oficial la Moscova…

Până la sfârşitul anilor 1930, felicitari cu simbolul svasticii se găseau de vânzare în toată America şi erau trimise pentru a ura „mult noroc” prietenilor şi familiei.

În anii 1920 svastica era considerată un simbol norocos atît de răspândit încât apărea pe linguri de ceai sau atârna în jurul gâtului ca un pandantiv.  Compania Coca-Cola a făcut chiar şi un desfăcător de sticlă cu acest simbol, pe care acum îl neagă, dar a rămas ca martor un „breloc norocos” în forma svasticii, produs în 1925, cu sloganul „consumaţi Coca-Cola, 5 cenţi sticla”. În 1930, o companie de textile din Massachusetts distribuia şi ea un medalion aducător de noroc. Mai multe echipe sportive adoptaseră svastica drept siglă. Accidental sau nu, imaginea svasticii mai apare în câteva imagini occidentale. Dintre acestea, cazul svasticii din pădurea de pini din Kutzerower Heide, formată de un grup de 140 de zade, specie de arbori ale cărei frunze se îngălbenesc şi cad toamna, a declansat un adevărat scandal. Specialiştii chemaţi atunci au determinat că arborii au fost plantaţi la finalul lui 1930 deci totul este în regulă…

Dacă vorbim de prezenţa svasticii pe teritoriul României în timpuri moderne, să ne amintim că în presupusul mormânt al lui Negru Vodă găsit la Curtea de Argeş, scheletul era acoperit cu un giulgiu decorat cu svastici, simbol cu care erau decorate şi o serie de obiecte. Svastica apare apoi şi pe acoperemântul de mormânt a Mariei de Mangop, cea de-a doua soţie a lui Ştefan cel Mare. Şi dacă tot vorbim de „svastica regală”, să notăm şi faptul că la 15 octombrie 1922 când Ferdinand şi Maria erau încoronaţi la Alba Iulia ca regi ai României Mari, la coroana purtată de regina Maria a României apar lănţişoare care se încheie cu discuri în care sunt încastrate svastici iar în vârful coroanei se găseşte o cruce gamată. Coroana reginei este expusă la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. O fotografie de arhivă din 14 iunie 1925, păstrează momentul cununiei lui Zelea Codreanu şi tot din arhiva istorică a României vine şi invitaţia la nuntă viitorului conducător legionar.

Povestea svasticii nu ar fi completă fără o incursiune în episodul său nazist.

În anul 1897, familia lui Alois Hitler se mută în orăşelul austriac Lambach bogat în istorie și arhitectură medievală, care găzduia şi o mănăstire fondată în 1040 şi transformată 16 ani mai târziu în mănăstire benedictină. Mănăstirea din Lambach găzduieşte o serie de sculpturi ornamentale, iar în şase sau şapte locuri: deasupra porţii de intrare, deasupra unei fântâni şi deasupra unor nişe din abatie apare simbolul svasticii în varianta sa germană Hakenkreuz (cruce încovoiată). Svastica face parte şi din stema preotului Theodorich von Hagen sau Hang, cel care a condus mănăstirea la mijlocul secolului al XIX-lea.

Aceste svastici au apărut după ce părintele Hagen, atras de astrologie şi ştiinţe oculte, a făcut în 1856 o excursie în Orientul Apropiat, vizitând Persia, Arabia, Turcia și Caucazul. După întoarcerea sa la Lambach, în 1868 el a angajat muncitori pentru a sculpta zvastica în mai multe locuri din mănăstire, inclusiv deasupra porţii de intrare…

În jurul svasticii au fost înscrise literele AL pentru
„Abatia Lambach”, literele TH pentru Theodorich Hagen și anul 1869.

La şcoala primară din Lambach, micul Adolf Hitler a urmat clasa a III-a şi a activat în corul mănăstirii aflată peste drum de casa în care se mutase familia sa.

La acea vreme, conform mărturiei doamnei Helene Hafstaengl, viitorul cancelar german îşi dorea să devină preot. Însuși Hitler își va aminti mai târziu: „De vreme ce, în timpul meu liber, am primit lecții de cântat în mănăstirea de la Lambach, am avut ocazia excelentă de a mă intoxica cu solemna splendoare a festivalurilor bisericești strălucitoare. Mi s-a părut absolut firesc să văd abatele ca fiind cel mai înalt ideal”. Acum Adolf Hitler a făcut cunoştinţă cu svastica. Vrăjit de acest semn adoptat chiar de către idolul său, a căutat să-i descopere istoria şi sensurile…

Sosit la Viena în anul 1909, Hitler și-a petrecut o mare parte din timp studiind religiile orientale, yoga, ocultismul, hipnotismul, astrologia, telepatia, grafia și subiecte similare. În acest context, el va urmării şi revista „Ostara” o revistă naționalistă germană, fondată în 1905 de către ocultistul Lanz von Liebenfels, un călugăr cistercian, care vizitase şi el mănăstirea din Lambach cercetând și studiind temeinic lucrările personale ale abatelui Theodorich Hagen. Sub aceste influenţe, în vara anului 1920, Hitler a ales svastica drept simbol al partidului national-socialist şi astfel cruce încârligată a devenit emblemă a socialismului creștin, apoi imprimată sub acvila imperială, al celui de-al treilea Reich.

Cu ocazia Congresul Euharistic Internaţional, care a avut loc la Buenos Aires în 1934, steagul nazist a fost binecuvântat de către arhiepiscopul Santiago Luis Copello.

La ceremonia de sfinţire a participat şi cardinalul Eugenio Pacelli, secretarul de stat al Vaticanului, care în 1939 a devenit Papa Pius al XII-lea. Curând svastica întuneca cerul Europei şi dintr-un simbol milenar al vieţii şi reînvierii, un simbol de prosperitate şi noroc, a devenit reîncarnarea răului. Din cauza acestui episod, svastica a devenit un simbol proscris în ţările afectate de războiul purtat sub semnul ei.

Facebook Comentariu
Distribuire
https://i2.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2019/01/X-Svastica-Coca-Cola.jpg?fit=403%2C457https://i2.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2019/01/X-Svastica-Coca-Cola.jpg?resize=150%2C150Raduistoria religiilormitologiiÎn zilele noastre, svastica este un simbol sacru în hinduism, budism şi jainism, este similară şi la fel de răspândită precum crucea creştină în ţările care dezvoltă această religie. Ea însă nu apare nu numai în cadrul cultelor. Este adoptată în mod oficial pe stema statului indian Bihar,...Pentru cei care știu să gândească singuri