Mai toate religiile au la bază un Zeu Suprem, el fiind considerat creatorul Universului, dar neavând atribuţii precise. Practic, după desăvârşirea actului creaţiai, Zeul Tată nu se mai implică direct în viaţa oamenilor, ci apare ca o forţă abstractă, uneori guvernând peste zeii inferiori, pe care i-a născut şi i-a lăsat să conducă treburile pământeşti.

Zeul suprem a apărut din şi prin sine însuşi, uneori explicit, alteori doar lăsând să se bănuiască asta.

În Egipt, cele trei centre religioase mari: Theba, Memphis şi Heliopolis, au elaborat fiecare o mitologie proprie.

La Heliopolis, zeul suprem, divinitatea creatoare, poartă numele de Atum, şi de timpuriu era identificat cu Soarele.

Numele său are două semnificaţii, aparent contradictorii, respectiv „nimic” şi „totul”. Ca atare, Atum este simultan „nimicul” de la începutul creaţiei şi „totul”, cosmosul care a fost creat de el însuşi.

Ca divinitate primordială, el s-a născut din Nun, oceanul primordial, şi a aparut pe „movila” primară – benben, care s-a ridicat din Nun. În Heliopolis, această „movilă” primordială era adorată sub chipul unei stânci sacre, care mai târziu a fost simbolizată prin vârful obeliscurilor.

La Memphis zeul suprem a fost Ptah, care a existat înainte de toate celelalte lucruri şi a conceput lumea cu puterea gândului şi prin Cuvântul său. (Este scenariul prezentat în Biblie). El poartă combinate cele două simboluri egiptene: simbolul vieţii Ankh și al stabilităţii Djed. Se crede că prin grecizarea numelui templului său de la Memphis – Hwt-ka-Ptah, în Aiguptos a deviat numele actual de Egipt.

Zeul suprem care s-a impus ulterior în tot Egiptul a fost însă cel născut de mitologia thebană. La Theba zeul suprem s-a numit Amun, Amon sau Amen, iar numele său înseamnă „ascuns”… Zeul Suprem este în cer şi rămâne invizibil, intangibil, iar peste Pământ a pus un zeu un subaltern, zeul-soare, reprezentat pentru pământeni de discul solar Ra sau Re

La origine, zeul a fost un obscur zeu al vântului şi din acest motiv, iniţial apare putrând o tiară cu pene. (Yahweh a fost şi el iniţial doar un zeu tribal al furtunii). Apariţia lui Amon în postură de zeu suprem se petrece în jurul anului 2000 î.e.n., iar după revolta împotriva hyksoşilor de la mijlocul sec. al XVI î.e.n. el se va impune ca divinitate supremă în tot Egiptul cu atâta forţă încât cultul său se apropie de monoteism, ceilalţi zei pierzându-şi importanţa, devenind uneori doar manifestări ale marelui zeu. Treptat, Amun va căpăta şi înfăţişare de berbec, fapt care  a născut ipoteza asocierii marilor zei cu zodia în care intra Terra la momentul acela. (Amun s-a născut la momentul intrării în zodia Berbecului iar Iisus a fost „Marele peşte”).

În Egiptul ptolemeic, Amun a fost identificat cu Zeus, zeul suprem din panteonul grecesc, Alexandru Macedon cerându-i protecţia şi declarându-se fiu al acestuia…

Sum forma  „Amen”, numele zeului egiptean a rămas ca invocare sacră atât în creştinismul de astăzi cât şi în islam, cu valoare de jurământ… Şi invocarea creştină Aliluia (Al + Ilu + Yah) face trimitere spre vechiul „Cer-Tată”, expresia având înţelesul de „Dumnezeule Cer”… Acelaşi sens îl are şi numele dumnezeului din islam, Allah (Al(i)l(y)ah)…

În străvechea mitologie indiană, zeul suprem ceresc a fost cunoscut sub numele de Dyaus Pitar care apoi, după o reformă religioasă, a devenit Brahman, divinitate abstractă şi care simbolizează esenţa universului, Absolutul cosmic…

Indo-europeanul „Dyaus”, cu sensul de „lumină”, a născut peste timp numele propriu de Zeus şi apoi substantivul comun de „zeu” (dios, theos)…

Numele românesc „Dumnezeu” este forma contrastă a expresiei de politeţe „Domnul Zeu”, după mecanismul prin care „Domniile Voastre” a devenit „Dumneavoastă

După perioada vedică, în hinduismul care a început să se dezvolte după anul 500 î.e.n., calitatea de zeu suprem îi este atribuită lui Brahma, cel autocreat, care însă pare a fi o revizuire a zeului vedic Prajapati. El este reprezentat ca având patru feţe, la fel cum Iisus este reprezentat înconjurat de patru evanghelişti. Şi Brahman este autorul celor patru Vede

Vechea mitologie sumeriană avea în fruntea panteonului pe marele zeu An sau Anu, care domnea din înaltul cerului, iar simbolul său era o stea cu opt colţuri, care va fi preluată în mitologia indiană. Anu era un zeu îndepărtat, care nu se amestecă în treburile pământenilor acestea fiind lăsate pe seama fiilor săi Enlil şi Enki, zeul înțelepciunii și cunoașterii, creatorul primilor oameni, organizatorul și binefăcătorul omenirii.

Enlil, „Zeul vântului”, un zeu al furtunii, va coduce panteonul zeilor pământeni. El va despărţi apele de pământ, făcând lumea locuibilă pentru oameni şi tot el este implicat într-un potop universal avându-l ca erou uman pe Ziusudra, evenimente reluate peste timp în Biblie. După 1230 î.e.n., locul său a fost luat de Marduk, care va evolua în zeul babilonian Bel, al cărui nume înseamnă „Domn” sau „Stăpân”, sens pe care îl va avea şi zeul suprem semitic Il sau El.

De fapt, la vechii semiţi din Anatolia, zeul în esenţă, se numeşte „il”, „ilan” sau „ilu”. În numele zeilor scandinavi, particula „ilma” are sensul de „aer”…

Zeul semitic El, este regăsit apoi şi în Biblia evreiască ca parte a numelui zeului suprem: Elohim, El Elyon, El Shadai sau El Olam.

Chiar numele zeului ebraic consacrat, cel de YHWH, reprezintă în esenţă acelaşi „Cer Tată”, căci „yah” înseamnă „cer” în vechile limbi semitice anatoliene, iar particula „wah” semnifică „suflu”. Yahweh sau Yahwah înseamnă aproximativ „Vocea Cerului”. Yahweh a fost iniţial un zeu al furtunii similar cu Enlil… Pentru a se face cunoscut izraeliţilor Yahweh îi cere lui Moise să confecţioneze două trompete de argint care vor imita „vocea cerului” adică tunetul… (Numeri; 10: 1-10 ). „Fiii lui Aaron, preoţii, vor suna din trompete. Aceasta să fie o rânduială necurmată pentru voi, în toate generaţiile voastre.” (Numeri;10:8). Trompetele lui Yahweh vor face parte din inventarul sacru al Templului lui Solomon…

Zeul suprem din islam, Allah, este o revigorare a vechiului zeu semit fundamentat pe cultul lui Yahwah…

Mitologia greacă personifică şi ea Cerul Tată sub forma cunoscutului Uranus, cel care însoţindu-se cu zeiţa pământului Gaia, a dat naştere Titanilor şi lui Kronos tatăl lui Zeus, viitorul zeu suprem al pământului…

Please follow and like us:
https://i1.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2018/11/2.1.13a.-Zeul-suprem-Anu-sigiliu-cilindric-mesopotamian.jpg?fit=457%2C277https://i1.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2018/11/2.1.13a.-Zeul-suprem-Anu-sigiliu-cilindric-mesopotamian.jpg?resize=150%2C150Raduistoria religiilorMai toate religiile au la bază un Zeu Suprem, el fiind considerat creatorul Universului, dar neavând atribuţii precise. Practic, după desăvârşirea actului creaţiai, Zeul Tată nu se mai implică direct în viaţa oamenilor, ci apare ca o forţă abstractă, uneori guvernând peste zeii inferiori, pe care i-a născut şi...Pentru cei care știu să gândească singuri