Odată cu finalul matriarhatului şi cariera Marii Zeiţe a cunoscut o pantă descendentă, ea rămânând de regulă în umbra unui zeu suprem, de regulă ca soţie a acestuia.

La egipteni zeul suprem era Amen sau Amon. În vechile mituri, Amon a avut drept soţie pe Amonet, „cea ascunsă”. Ea este identificată cu Zeiţa Mamă sau zeiţa Fertilităţii. La începutul timpului istoric aceasta a fost contopită cu zeiţa Neith, iar mai târziu cu Isis şi pe al cărui templu din Sais era scris: „Eu sunt cea care a fost, cea care este, cea care va fi”.

Amon a dat naştere celor doi copii: Geb-pământul şi Nut-cerul, care, la rândul lor, au avut patru copii, două fete şi doi băieţi: Isis, Nephthys, Osiris şi Seth. Acum începe povestea…

În acea vreme, când Soarele se afla în zodia Scorpionului, Osiris domnea peste pământul Egiptului spre prosperitatea omenirii. Invidios, fratele său Seth, l-a omorât pe Osiris, şi l-a tăiat în 13 bucăţi pe care le-a îngopat în cele 12 nome egiptene. A 13-a parte, penisul, a aruncat-o în Nil, fiind înghiţită de un crocodil sau de un peşte. Isis, maestră a magiei, a adunat cele 12 fragmente îngropate, l-a refăcut pe Osiris şi astfel reuşeşte să rămână însărcinată cu acesta, rămânând totuşi virgină, de vreme ce cea de-a 13-a parte lipsea… Osiris se urcă la cer devenind constelaţia Orion iar Isis se refugiază în Deltă, unde îl aduce pe lume pe Horus, pruncul divin, care revendică tronul tatălui său. Amen zeul-zeilor, pregetă să ia o decizie dar Horus îl va învinge pe Seth în luptă. Acum Isis se urcă şi ea la cer unde ia forma constelaţiei Fecioara

 

Astăzi constelaţia Fecioarei este „văzută” prin prisma anticei astronomii mesopotamiene, din care a fost preluată în secolul al IV-lea î.e.n. de către greci, care au adus câteva modificări catalogului stelelor babilonean cunoscut sub numele de MUL.APIN. Acest catalog, datat în anul 686 î.e.n., este o copie a unui document realizat în jurul anului 1.000 î.e.n., dar observaţiile astronomice realizate vizaeză anul 1.370 î.e.n. Catalogul cuprinde o listă de 71 de stele şi constelaţii, între care şi AB.SIN – „Brazda însămânţată” numită astăzi „Fecioara”.

Constelaţia pare a fi prezentă pe „Paleta oraşului Abydos”, datată în jurul anului 3000 î.e.n., sub forma unei plante cu trimitere spre „spicul de grâu” – Spica, în timp ce în Persia, constelaţia Fecioara a fost simbolizată chiar de un spic de grâu.

În reprezentările „Fecioarei” din Orient apare influenţa zeiţei mamă sumeriene Inanna regina cerului, cu atribuţii multiple, inclusiv cea a fertilităţii, ipostază în care apare reprezentată  cu un nod răsucit în mână zăvorul de la uşa depozitelor de cereale..

De fapt, în catalogul babilonean elaborat în secolul al X î.e.n., constelaţia Fecioarei, preluată şi de către Hipparchus, apare compusă din două grupări mai mici: „Brazda” şi „Fronda Erua”. Prima o reprezintă pe străvechea zeiţă sumeriană Shala, precursoare a zeiţei Inanna.

Constelaţia Fecioarei este o constelaţie zodiacală. Soarele răsare în constelaţia Fecioarei de la mijlocul lui septembrie până la sfârşitul lui octombrie. În astrologia de la tropice, se consideră însă că Soarele răsare în Fecioară din 24 august şi până în 22 septembrie. Perioada recoltei… De fapt, constelaţia sau zodia a fost cunoscută sub numele de „Casa Pâinii”.

Ca fapt divers, în ebraică, „Casa Pâinii” se traduce prin „Bethlehem”, locul tradiţional de naştere a lui Iisus… Nu-i de mirare că în Evul Mediu, constelaţia a fost asociată Fecioarei Maria.

Mitologia timpurie a Greciei a asociat constelaţia cu zeiţa mamă Demeter, devenită în timp zeiţă a agriculturii şi apoi cu Persefona, cele două născând apoi mitul ciclului, iniţial agrar, moarte-reînviere.

 

Probabil că, tot de la constelaţia Fecioarei, dar văzută prin alţi ochi, să se fi născut decorul similar literei „M”, care apare pe statuietele unor societăţi agricole din vechea Europă.

Asocierea „Fecioarei” cu litera „M” a născut o ipoteză interesantă dar greu de dovedit. Astfel s-a lansat ideea că din acest motiv, o serie de mame divine, precum mama lui Adonis, Myrra sau mama lui Budha, Maya, ori Maria – mama lui Iisus încep cu litera „M”…

Please follow and like us:
https://i1.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2018/11/Zeiţa-din-cer.jpg?fit=267%2C291https://i1.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2018/11/Zeiţa-din-cer.jpg?resize=150%2C150Raduistoria religiilorOdată cu finalul matriarhatului şi cariera Marii Zeiţe a cunoscut o pantă descendentă, ea rămânând de regulă în umbra unui zeu suprem, de regulă ca soţie a acestuia. La egipteni zeul suprem era Amen sau Amon. În vechile mituri, Amon a avut drept soţie pe Amonet, „cea ascunsă”. Ea este...Pentru cei care știu să gândească singuri