Pot fi spuse foarte multe lucruri despre pedepsirea copiilor, sau cel puțin eu pot sa spun multe. Pentru că (părerea mea) educația copilului seamănă din ce în ce mai mult cu un dresaj; reguli, pedepse, recompense, critici, laude. Că pedeapsa e dură sau ușoară, că e dreaptă sau ne dreaptă, ideea e că oamenii în jurul meu își pedepsesc la greu copiii chiar dacă asta nu mai înseamnă bătaie.

imagine editată pentru liber-cugetatori.ro

          Acum pedepsele variază de la limitarea unor drepturi și libertăți până la obligarea copilului de a face ceva concret pe fondul izolării (muncă în gospodărie sau citit /scris obligatoriu). Unii părinți nu dau voie la calculator 2-10 zile , alții nu-i lasă să iasă afară o săptămână , alții reduc tot : tv, telefon, pc, ieșit afară .

          Ceea ce am constatat eu , lucrând cu copii pedepsiți e că ei, pedepsiți fiind nu știu cum să-și umple golul interior, furia interioară cât timp sunt opriți , obligați să stea în casă . Părintele „abandonează”copilul pe perioada pedepsei , nu-i sesizează disperarea copilului de a nu ști ce să facă în acele ore, zile și tot ce poate face copilul este să reziste producând furie , multă furie, nesiguranță, frică, tristețe , stimă de sine zero, ură , multă ură și furie , nervi, agresivitate și frustrare.

          În timp ce părintele crede că dă o lecție, că i se „repară” copilul , în timp ce se așteaptă să găsească un copil supus , responsabil, calm și organizat , de fapt , copilul termină pedeapsa intoxicat emoțional și senzorial pulsând a avarii sufletești având sentimentul amar de auto dispreț și rușine.
Am scris aceste lucruri în primul rând pentru că le-am conștientizat și pentru că mi-ar plăcea ca „duhul din lampa lui Alladin” să ia ideile de aici să le ducă la părinții care pedepsesc pe copii „din iubire(!)” și cu bune intenții, să le îndulcească măcar puțin viziunea pedepsei sau să le deschidă ochii să poată să vadă copilul așa cum e el, mai ales că de asta are nevoie copilul : să fie văzut, auzit, alinat.

imagine editată pt. liber-cugetatori.ro

          Completarea de azi: tema „cum suportam o pedeapsa?” este o veritabila tema de educație parentală. Ce face concret copilul în acele ore, zile? Cum trece timpul psihologic pe durata greșelii? La ce gândește, cum respiră, ce emoții are? Are copilul capacitatea de a reflecta asupra „greșelii” sale de a derula invers? Își poate vedea copilul prin ochii părintelui greșeala? Ce crede despre el greșind: ca e prost, neisprăvit, ticălos, etc? Cum poate copilul să facă conexiunea utila intre pedeapsă și evitarea greșelii următoare?

Please follow and like us:
0
https://i2.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2017/09/24020042_1499856530090204_2129921232_n.jpg?fit=300%2C424https://i2.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2017/09/24020042_1499856530090204_2129921232_n.jpg?resize=150%2C150Dumitrache Vikipsihoterapeutul de serviciu@liber cugetator,@liber-cugatatori,#educareaprinpedepsire,#educareaprinpedepsireesteindoctrinare,#efecteleindoctrinariicopiilor,#liber,#liber-cugetatori,#liber-cugetatori Romania,#libercugetator,#libercugetatori,#pedepsireacopilului,#psihoterapeutuldeserviciu,#Viki Dumitrache,#Viki Dumitrake,educarea prin pedepsire,educarea prin pedepsire este indoctrinare,efectele indoctrinarii copiilor,pedepsirea copilului          Pot fi spuse foarte multe lucruri despre pedepsirea copiilor, sau cel puțin eu pot sa spun multe. Pentru că (părerea mea) educația copilului seamănă din ce în ce mai mult cu un dresaj; reguli, pedepse, recompense, critici, laude. Că pedeapsa e dură sau ușoară,...Pentru cei care știu să gândească singuri