In urma unei intrebari simple, aparent banale de pe facebook am decis sa scriu acest articol aici, gasind de cuviinta util sa il citeasca mai multa lume, si sa ramana vizibil si dupa 2 luni, cand niste replici de pe facebook vor fi demult disparute din prim-plan.

Dar sa revenim, ce este viata? Ce scop avem? Cred ca cel mai bine ar fi sa incepem cu – De ce existam? Cine suntem? Sau mai bine spus, CE anume suntem? Chiar asa – ce suntem? Puteti sa va ganditi: Aha! suntem carne si oase! Altcineva: suntem 90% apa! Suntem ce mancam hahaha. Nu, nu e suficient. Ce suntem totusi noi? Oameni, ok. Asta era bine spus de la inceput, dar ce sunt oamenii?

Raspunsul nu este chiar atat de simplu de elaborat. Dar iata cea mai plauzibila si perfectionista abordare pe care am gasit-o: Ce sunt banii? Ce sunt masinile? Cum se fac banii, sa spunem monedele? Cred ca stie toata lumea, construiesti o matrita, si apoi torni metalul in ele, astepti sa se raceasca, si gata! Poti sa iti pui chipul frumos sa straluceasca pe o moneda de aur, care va dainui peste veacuri, pana inevitabil se va pierde sau va fi topita. Dar oamenii? Sunt ca monedele? Da si nu. Dar care ar fi matrita? Exista asa ceva? Pai da.. cred ca de asta exista ceea ce se numeste specie umana. Hmm, umana? Exista o matrita? Da, desigur, oamenii sunt 99,9% identici, si asta inseamna ca fiecare indvid este 99,9% identic cu un altul. Ei bine, si? Asta inseamna, la fel cum banii nu ies toti identici, au mici imperfectiuni sau altii arata chiar mai bine decat matrita, la fel si oamenii.. dar cum se numeste matrita? Ei bine, cum unii au intuit deja, ADN. Cum ar spune un intelectual, oamenii nu sunt altceva decat o instanta a aceluiasi, sau a unui aproape identic ADN. Matrita nu e aceeasi, doar ca e 99,9% aceeasi? Da, exact, si este in schimbare. Cum? Pentru ca nimic nu e perfect pe lumea asta exista selectie naturala. ADN-ul, adica matritele, sunt in usoara schimbare de la generatie la generatie. Da, acele mici diferente fac ca noi ca si specie sa evoluam.

De ce evoluam? Pentru ca avem nevoie sa supravietuim. De acolo vin toate dorintele noastre, aparute ca urmare a evolutiei in combinatie cu necesitatea supravieturii intr-un mediu natural in schimbare, dar si ca urmare a faptului ca ADN-ul per ansamblu are nevoie sa supravietuiasca, si asta a invatat in atatea milioane de ani „pe pielea lui, a ADN-ului”. ADN-ul este mult mai mult decat suntem noi – simple instante. ADN-ul cu vechimea lui a trecut prin incercari prin care noi ca indivizi temporari, simpli purtatori ai lui nu am reusi sa trecem nici daca am trai 1000 de ani.. pentru ADN-ul a trait, cel putin in forma umana, peste 2 milioane de ani..

Deci suntem vechi, mai vechi decat ne dam seama, dar tot el, ADN-ul ne-a modelat in asa fel, incat sa ne asigure supravietuirea, si faptul ca putem citi acest text aici ne face norocosi.. sunt alte atatea tipuri de ADN de care nu suntem intotdeauna constienti. Dar mai e ceva, de ce tehnologia evolueaza? De ce societatea evolueaza? De ce avem nevoie ca noi sa evoluam, sa cunoastem? Pentru ca evolutia a scris asta in acest ADN pe care il purtam. Pentru ca cunoastere ne-a facut superiori. In natura fara acest lucru am fi doar o prada usoara. Insa prin cunoastere, inca de la descoperirea primelor unelte de piatra, descoperirea focului, constructia de adaposturi ne-a oferi supravietuirea. ADN-ul a invatat ca asa trebuie. Acum, avand tot ce ne inconjoara, toate progresele din toate domeniile, medicina, inclusiv militare, sunt facute pentru scopul de baza al supravietuirii ADN-ului pe care il purtam. Asa cum se putea intelege de sus, noi suntem doar simplii purtatori temporari. Si ca sa revin la intrebarea initiala care e scopul nostru, al vietii noastre? Avem noi ca indivizi un scop anume? Ei bine, scopul este mai presus de noi, si este scopul ADN-ului de a supravietui si a se perpetua. Este scopul speciei de a se perpetua si a evolua, asa cum este construita dupa legile naturii, si in – nu are de ales – concordanta cu acestea. Scopul nostru este sa facem ca ADN-ul sa supravietuiasca.

Supravietuirea ADN-ului include toate teste la care este /suntem supusi, atat unele care ne fac placere, cat si unele care nu ne fac placere, insasi placerea este si ea tot o metoda a trecutului ADN-ului pe care il purtam de a ne spune ce e bine si ce e rau.

Lupta pentru supravietuire este dificil de explicat, dar in linii mari ea nu inseamna inclestare, ci este pur si simplu rezultatul tuturor interactiunilor noastre cu lumea din jur, a ne lua ce avem nevoie, toate relatiile, tot ce ne leaga de mediul inconjurator si tot ce suntem, si prin mediul inconjurator intelegand tot, absolut ce ne inconjoara si cum reusim sa ne raportam in toate planurile la acesta. Selectie naturala inseamna o varietate de posibilitati, de la unele care ne fac placere, la unele care nu ne fac placere, toate, fara sa ne dam seama, sunt teste la care suntem supusi cu totii de natura, alti indivizi insemnand tot natura, dar in acelasi timp o natura mult asemanatoare noua, purtatoare a aproximativ aceluiasi ADN.

Astfel, fara sa ne dam seama, acest ADN se foloseste de noi ca sa supravietuiasca. Atat individual, cat si la un nivel mai inalt, avand ca scop supravietuirea speciei – de asta lucram de atatea ori in echipa. Toate astea au fost scrise in decursul timpului in ADN. De asta gandim asa. De asta simtim asa. De asta suntem asa. De asta facem asa. Greselile si lipsurile sunt penalizate de natura. Pe unele le constientizam, pe altele nu. Pe unele le constientizam in mod inconstient, pe altele nu. Dar undeva toate alegerile si posibilitatile noastre conteaza. Asta perfectioneaza ADN-ul si generatiile, ducand la evolutie. Scopul nostru in viata este sa fim o veriga a evolutiei.

Please follow and like us:
0
coroialexandru3. rațiuneIn urma unei intrebari simple, aparent banale de pe facebook am decis sa scriu acest articol aici, gasind de cuviinta util sa il citeasca mai multa lume, si sa ramana vizibil si dupa 2 luni, cand niste replici de pe facebook vor fi demult disparute din prim-plan. Dar sa revenim,...Pentru cei care știu să gândească singuri