Meditația și exercițiile fizice, soluții științifice pentru o minte sanatoasă
Neuroplasticitatea este ideea că ne putem modela creierul mental și fizic prin controlul stimulului nostru. Meditația și exercițiile fizice au fost prezentate ca fiind două dintre cele mai eficiente modalități de a face acest lucru.
Neuroplasticitatea este ideea că vă puteți modifica creierul într-un mod fizic și mental schimbând stimulii – care pot include mediul, comportamentul, modelele de gândire sau alte părți ale corpului care au un impact asupra acestuia. În timp ce aceasta este o idee destul de veche – termenul și conceptul că creierul nu a fost fixat după pubertate a fost folosit pentru prima dată în 1890 de William James în Principiile Psihologiei – este doar datorită introducerii imaginii de rezonanță magnetică funcțională (fMRI) că putem cuantifica cu precizie efectele diferitelor stimuli. Deci, care sunt câteva dintre modalitățile prin care ne putem modela mintea?
EFECTELE MEDITAȚIEI
Au fost multe studii privind efectul meditației asupra bunăstării mentale.
Combaterea bolilor mintale la fel de mult ca antidepresive: un studiu realizat de Școala de Sănătate Publica Johns Hopkins a testat efectul meditației asupra unei serii de probleme de sănătate mintală și a constatat, după opt săptămâni, ameliorarea anxietății cu 0,38, depresia cu 0,3 Durere de 0,33. Deși aceasta nu este o marjă imensă, este la fel de eficientă ca și medicamentele antidepresive sau exercițiile fizice, ceea ce înseamnă că medicii au un alt instrument în arsenalul lor și pot recomanda un tratament alternativ pentru cei care nu pot exercita și/sau nu doresc să ia medicamente.
Creșterea materiei cenușii și combaterea îmbătrânirii: un studiu din Frontiere de Psihologie arată că meditația poate crește semnificativ volumul substanței cenușii din creier. Florian Kurth, cercetător postdoctoral la Universitatea din California în domeniul neurologiei, unul dintre autorii studiului, a declarat: „Ne-am așteptat la efecte destul de mici și distincte […] ceea ce am observat de fapt a fost un efect generalizat al meditației care a cuprins regiunile pe tot parcursul creierului . „Aceasta a fost impusă de Sara Lazar, neurolog de la Spitalul General Massachusetts și de la Școala Medicală din Harvard, care a constatat că” în această regiune a cortexului prefrontal, meditatorii de 50 de ani aveau aceeași cantitate de materie cenușie ca cei de 25 de ani. „Într-o lume în care cercetătorii estimează că vor vedea 115 milioane de oameni care suferă de demență până în 2050, meditația ar putea fi un tratament non-dependent de droguri pentru cei care se confruntă cu boala.
Scăderea egoismului: un studiu efectuat la Yale a arătat că activitatea din rețeaua de mod implicit a fost redusă prin meditație. Rețeaua de mod implicit este partea creierului asociată cu rătăcirea minții și duce adesea la gânduri autoreferențiale. A fost „relativ dezactivat” în meditații experimentați, sporind nivelul de concentrare, bunătatea iubirii și conștiința fără alegere prin metode de meditație specifice. Într-o lume care uneori pare a fi condusă de egoism, meditația poate oferi o modalitate de a ne aminti de alții.
Depășind dependența de fumat: un studiu realizat de Departamentul de Psihologie de la Universitatea din Texas a constatat că „printre fumători, 2 săptămâni de meditație (5 ore în total) au produs o reducere semnificativă a fumatului de 60%” și că a avut, de asemenea, impact asupra autocontrolului. Milioane de decese pe an sunt cauzate de fumat, iar sute de dolari sunt cheltuite pe diverse tratamente; Meditația oferă o metodă gratuită care ar putea salva vieți și bani.
CE FACE EXERVIȚIUL FIZIC PENTRU TINE?
Exercițiul aerobic regulat (exercițiul în care se transpiră cu o frecvență cardiacă ridicată) sa dovedit a crește mărimea hipocampului – zona creierului asociată cu memoria verbală și învățare. Deși sa știut că exercițiul are efecte mentale pozitive, un studiu efectuat la Universitatea din British Columbia (UBC) este unul dintre primele care a arătat că „exercitarea regulată la intensității moderate pe o perioadă de șase luni sau un an este asociată cu o creștere în volumul de regiuni ale creierului selectat „spune dr. Scott McGinnis, un neurolog practicant la Brigham și Spitalul Femeilor și instructor de neurologie la Harvard Medical School. Nu toate exercițiile vor funcționa totuși – studiul specifică faptul că „exercițiile de rezistență, echilibrul și exercițiile de tonifiere musculară nu au avut aceleași rezultate”.
Exercițiile sunt benefice creierului în multe feluri. Stimulează factorii de creștere, care sunt substanțe chimice din creier care sunt legate de sănătatea celulelor creierului, care dezvoltă noi vase de sânge și creează noi celule creierului. Îmbunătățește dispozițiile stării de spirit și de somn împreună cu ajutorul cu anxietate și reducerea stresului, crește puterea cognitivă. Cea mai bună parte a studiului UBC este că sa concentrat pe una dintre cele mai simple metode de exerciții fizice: mersul pe jos. Cei care au participat la studiu au văzut rezultatele obținute de la o plimbare plină de viață, timp de o oră de două ori pe săptămână. Se recomandă să obțineți 150 de minute de exercițiu moderat pe săptămână, ceea ce este mai puțin deranjant dacă considerați că sunt doar 21 de minute pe zi.
Exersarea corpului dumneavoastră vă va exersa și creierul – este un câștig dublu.
Sursa: futurism.com
lasă un comentariu, scrie-ne părerea ta.