Susținem evoluția educației, susținem educația prin filme psihologice. partea a-II-a
Multi din voi citind primul episod al acestei seri, despre „13 reasons why” spuneți ca e numai un film și ca acasă, copilul nu e în risc si nu e genul, asta însemnând oarecum evitarea discuției cu copilul.
Avertismentele de parenting care recomanda educația prin discuții de conștientizare nici nu pleacă de la ideea ca orice copil e în risc direct unui fenomen. Dar în risc indirect este.
Adică, fenomenul tăieturilor pe mâini (de exemplu), sau automutilarea nu vizează decât un procent mic din copii raportat la toți copiii dar afectează toți copiii ca fenomen posibil. Un copil „cuminte” care nu e genul să se taie este afectat auzind sau văzând un copil care face asta. Îl sperie, are reacții de integrare a vestii la lumea normala.
Un copil nu se poate hotărî dacă e normal să se taie un coleg într-o lume normala sau colegul e anormal si lumea anormala. Si contează percepția lumii, ca dacă percepe lumea din ce în ce mai anormala și instabilă , el nu-și mai găsește locul și ii scade stima de sine și încrederea. Așadar, pentru menținerea lumii normale cu tot cu anormalitatea din ea, e ok să pregătim copilul.
lasă un comentariu, scrie-ne părerea ta.