Cercetătorii au identificat zonele creierului responsabile de „completarea automată” pe care o folosim pentru a ghici ce urmează atunci când auzim fraze din diferite limbi, chiar și din cele false. Această descoperire poate duce la o mai bună diagnosticare a afecțiunilor neurologice datorită cărora pacienții prezic diferite secvențe incorect, cum ar fi dislexia.

Deși creierul nu este înțeles perfect, oamenii de știință și-au dat seama de câteva lucruri. Printre acestea, ei știu că se confruntă cu incertitudinile pe care le întâmpină zilnic, creând un model realist al lumii pentru a le rezolva. În esență, creierul trece prin vasta sa magazie de experiențe trecute pentru a prezice fiecare contingență posibilă pentru fiecare situație pe care o întâlnim, minimizând surprizele, care, din punct de vedere evolutiv, pot fi periculoase.

Neurologii au identificat acum mecanismul pe care creierul îl folosește pentru depășirea incertitudinilor în informația auditivă și funcționează mult ca o funcție de prezicere a textului, ajutându-ne să anticipăm ceea ce se întâmplă cel mai probabil atunci când ascultăm pe cineva care vorbește.

În studiul publicat în PLoS Biology, neurologul de la Universitatea din Newcastle, Yukiko Kikuchi și echipa sa au difuzat sunete fără sens în diferite secvențe oamenilor și macacilor. Ca și în cazul cercetărilor anterioare, ambele specii au învățat rapid regulile gramaticale ale limbajului artificial. După perioada de învățare inițială, subiecții au ascultat mai multe secvențe de sunete, inclusiv unele care au încălcat regulile gramaticale artificiale.

Echipa a folosit microelectrozi pentru a înregistra răspunsuri de la neuronii care procesează informații solide, concentrându-se atât pe sute de neuroni individuali cât și pe populații mari. În acest fel, au fost capabili să compare răspunsurile speciilor și să vadă că ambele specii folosesc aceleași mecanisme neuronale pentru a procesa sunetele.

Cercetătorii au descoperit că activitatea creierului predictiv a fost remarcabil de similară în ambele specii si că a variat in funcție de secvența sunetelor. Acest lucru a permis echipei să identifice care activități au utilizat acele populații de neuroni și modul în care creierul își modifică previziunile.

Această cunoaștere avansează înțelegerea noastră a evoluției limbajului și a modului în care creierul procesează vorbirea. Aceasta poate duce la noi instrumente și tehnici de diagnoză mai precise pentru o varietate de afecțiuni neurologice, cum ar fi dislexia, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție și schizofrenia – condiții în care răspunsurile predictive sunt „oprite” într-un fel. Cu toate acestea, metodele utilizate în cadrul studiului nu se pot traduce în limbi ‘reale’, deoarece acestea sunt semnificativ diferite de limba folosită în studiu.

Sursa : futurism.com

Facebook Comentariu
Distribuire
Please follow and like us:
https://i0.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2017/05/neuroni.jpg?fit=1024%2C439https://i0.wp.com/liber-cugetatori.ro/wp-content/uploads/2017/05/neuroni.jpg?resize=150%2C150Marc Everin3. rațiunenoutăți#liber-cugetatori,#liber-cugetatori Romania,atei,neurologie,o noua descoperire,tratamenteCercetătorii au identificat zonele creierului responsabile de 'completarea automată' pe care o folosim pentru a ghici ce urmează atunci când auzim fraze din diferite limbi, chiar și din cele false. Această descoperire poate duce la o mai bună diagnosticare a afecțiunilor neurologice datorită cărora pacienții prezic diferite secvențe incorect,...Pentru cei care știu să gândească singuri