Cum vom învăța în viitor?
Domeniul relativ nou al genomicii educaționale analizează contribuția variantelor de ADN la trăsăturile legate de educație, cum ar fi memoria, capacitatea de învățare și realizările academice.
Prin acest domeniu de studiu, am putea crea în viitor un sistem educațional mai personal, mai personalizat, unul adaptat stilului de învățare genetică al fiecărui individ.
Decodarea modului de învățare
Ceva ce devine foarte clar pentru profesori, deoarece aceștia petrec timp în sălile de clasă, este că diferiții elevi au stiluri de învățare diferite, fie prin preferință, fie prin formare. Educatorii știu că unii învață mai bine prin munca în grup, în timp ce alții se dezvoltă în timpul misiunilor individuale și în timp ce un student se poate bucura de învățare prin practică, altul poate prefera să citească despre un subiect.
Cercetările au arătat că stilurile de învățare pot fi răspândite într-un individ, ridicând nevoia de a explora genomica educațională, un domeniu relativ nou, care se extinde rapid datorită progreselor în genetică și tehnologie. Aceasta implică identificarea și analizarea contribuției variantelor ADN la trăsăturile legate de educație, cum ar fi memoria, timpul de reacție, capacitatea de învățare și realizările academice
Atingerea potențialului maxim
Într-un articol publicat pentru prima oară în The Conversation, Darya Gaysina, lector la Universitatea din Sussex, privind psihologia și conducerea laboratorului EDGE, explică cum crede că genomica educațională ar putea aduce beneficii studenților viitorului.
„Într-o zi, genomica ar putea permite organizațiilor educaționale să creeze programe curriculare personalizate pe baza profilului ADN al elevului”, spune Gaysina. Astfel de informații genetice ar putea fi utilizate pentru a identifica care variante ADN facilitează realizarea școlară, cum ar fi lectura și abilitățile matematice, susține ea.
Acest lucru ar face posibilă prezicerea dacă un student ar putea fi talentat în artă sau în matematică, iar apoi acele predispoziții ar putea fi cultivate în clasă printr-o abordare mai personalizată. Ar trebui să ne asigurăm că aceste predicții nu sunt tratate ca evanghelie, dar ar putea împiedica studenții să exploreze subiectele pe care ei nu le pot învăța să le exceleze prin intermediul geneticii.
Gaysina recunoaște, de asemenea, că dezvoltarea unei gene depinde de mediul său gazdă. „Genomica educațională își propune să descopere această relație complexă – să analizeze cum funcționează genomul în diferite medii”, scrie ea. Aceste informații vor ajuta apoi cercetătorii să înțeleagă modul în care aceasta interacțiune afectează creierul si comportamentul de-a lungul vieții unei persoane.
Genomica educațională poate fi cheia unei educații mai bune și mai personalizate în viitor, un stil de predare care nu penalizează studenții pentru că nu se încadrează în formarea educațională prescrisă. Potrivit lui Gaysina, „genomica educațională ar putea permite școlilor să găzduiască o varietate de stiluri de învățare diferite – atât bine realizate cât și moderne – adaptate nevoilor individuale ale cursantului”.
Sursa: futurism.com
lasă un comentariu, scrie-ne părerea ta.