Oamenii de știință au descoperit ce permite vieții să evolueze
Originea vieții
Știința modernă a avansat foarte mult în ultimele decenii. Am reușit să răspundem la numeroase dintre întrebările standard ale lumii, dar unele răspunsuri au continuat să rămână un mister pentru oamenii de știință de astăzi, incluzând cum viața a reușit să se dezvolte din ”supa primordială” a Pământului. Cu toate acestea o colaborare între oamenii de știință și biologi, realizată în Germania, este posibil să fi găsit o explicație cu privire la cum au evoluat prima dată celulele vii.
În 1924, biochimistul rus Alexander Oparin, a propus ideea că primele celule vii ar fi putut evolua din protocelule a picăturilor de lichid. El credea că aceste protocelule s-ar fi dezvoltat în mod natural, acționând ca recipiente cu membrană liberă care conțin substanțele chimice ce ar fii put provoca anumite reacții.
În căutarea lor pentru originea vieții, o echipă de oameni de știință de la institutul Max Planck pentru Fizica sistemelor complexe și Institutul Max Plank de Biologie Celulară Moleculară și Genetică, ambele situate în Dresda, extrag din teoria lui Oparin prin studiul fizic al ”picăturilor chimice” active Nu precum picăturile de tip ”pasiv”, precum uleiul sau apa, care ar continua să crească o dată cu adăugarea a mai mult ulei în mixtură, cercetătorii au descoperit că picăturile active chimic cresc până la o anumită dimensiune dată și se divid pe cont propriu.
Acest comportament imită diviziunea celulelor vii și, prin urmare, ar putea fi legătura dintre supa de lichid primordială fără viață din care a răsărit viața și celulele vii, care în cele din urmă au evoluat pentru a crea viața pe Pământ. ”Este mai plauzibil că ar fi putut exista fuziuni spontane de viață din supa fără viață”, spune Frank Julicher, co-autor al studiului care a apărut in jurnalul Nature Physics în decembrie 2016. Este o explicație a ”modului în care celulele au făcut fiice”, a declarat cercetătorul David Zwicker. Aceasta este, desigur, cheia dacă dorești să te gândești la evoluție.
Adăugați o picătură de viață
Unii au speculat că aceste picături protocelulare ar putea fi încă în interiorul sistemului nostru „ca muștele în chihlimbarul evoluție vieții.“ Pentru a explora această teorie, echipa a studiat fizica centrozomilor, care sunt organite activi în diviziunea celulară a animalelor, care par să se comporte ca picături. Zwicker a modelat un sistem de centrozomi care este in ”dezechilibru”, care era activ chimic si care cicla continuu proteine în interiorul și în afara citoplasmei lichidului din jur. Proteinele se comportă în două moduri: solubil (starea A) sau insolubilă (starea B). O sursa de energie poate declanșa o inversare de stare, cauzând proteina din starea A să se transforme în stare B prin depășirea unei bariere chimice. Atâta timp cât a existat o sursă de energie, această reacție chimică a fost posibilă. „În contextul unui Pământ timpuriu, lumina soarelui ar fi forța motrice“, a spus Jülicher.
Odarin credea că fulgerele sau activitatea geotermală de pe Pământ timpuriu ar fi putut declanșat aceste reacții chimice din protocelule lichide. Acest aflux chimic constant și reflux în sine ar contrabalansa doar, potrivit lui Zwicker, atunci când un anumit volum a fost atins de picătura activă, care s-ar opri din dezvoltare. De obicei, picăturile ar putea crește până la aproximativ zeci sau sute de microni, potrivit simulări lui Zwicker. Cam aceeași scară ca și a unei celule.
Următorul pas este de a identifica atunci când aceste protocelule au dezvoltat capacitatea de a transfera informații genetice. Jülicher și colegii săi cred ca undeva pe drum, celulele au dezvoltat membrane, probabil, datorită crustelor care sunt dezvoltate în mod natural si lichidul din exterior. Ca un fel de protecție pentru ceea ce este în interiorul celulelor, genele ar fi putut începe codul pentru aceste membrane. Dar pentru a știi ceva sigur trebuie efectuate mai multe cercetări.
Deci, în cazul în care viața foarte complexă pe Pământ ar fi început de la ceva la fel de aparent greu de remarcat sub formă de picături de lichid, probabil, același lucru poate fi spus despre posibila viață extraterestre? În orice caz, aceasta cercetare ar putea ajuta să înțelegem cum viața așa cum o știm a pornit de la cel mai simplu material și modul în care procesele chimice care au făcut posibilă viața noastră s-au dezvoltat din acesta. Energia și timpul care au fost necesare unei protocelule să se dezvolte într-o celula vie, și celulei vii în mai multe părți complexe, și, în cele din urmă să se dezvolte într-un organism chiar mai complex sunt derutante. Procesul în sine a luat miliarde de ani să se întâmple, așa că nu este de mirare că avem nevoie de ceva timp semnificativ pentru a înțelege pe deplin.
articol preluat, tradus și adaptat de pe: futurism.com
lasă un comentariu, scrie-ne părerea ta.