Evoluția nu este doar o teorie! -episodul 3 (cum se produce evoluția)
CUM SE PRODUCE EVOLUȚIA?
1.La baza evolutiei stă mutatia genetică
Ca să înțelegem evoluția este necesar să înțelegem prin ce mecanism se produce aceasta. Precum la baza vieții stă ADN-ul care diferențiază o specie de alta, inclusiv un individ al unei speciei de alt individ al acelei specii, la Baza evoluției stă mutația ADN-ului care automat definește mutația unui organism, unui individ al unei specii, iar in timp al speciei respective.
Mutatiile se produc ca urmare a acțiunii asupra genomului a unor factori fizici, chimici sau biologici.
Mutatiile se produc la toate fiintele vii si este unul din factori principali care face ca indivizi unei specii să se difere intre ei
Din moment ce toate celulele dintr-un organism conțin ADN, există o mulțime de locuri pentru a avea loc mutații; cu toate acestea, unele mutații nu pot fi transmise urmașilor și nu contează pentru evoluție. Numite mutații somatice apar în celulele non-reproductive și nu vor fi transmise urmașilor. De exemplu, culoarea aurie pe jumătate a unui măr ”Red Delicious” afost cauzată de o mutație somatică. Semințele sale nu se vor transmite mutatia.
Singurele mutații care contează la evoluție pe scară largă sunt cele care pot fi transmise urmașilor. Acestea apar în celule de reproducere , cum ar fi oua si spermă si sunt numite mutații germinativă.
Despre mutații mai detaliat si argumentat se va scrie într-un articol viitor
2.Mutatile sunt sortate prin selecție naturala si derivația genetică
2.a Mutațiile ce se produc la un organism, la un individ trec printr-o ”selecție naturală” procedeu prin care sunt eliminați indivizii a căror mutații nu sunt benefice pentru supraviețuire și dezvoltarea speciei. Majoritatea mutațiilor sunt nesemnificative definind modificări minore al aspectului sau ne având nici un efect. Totuși in timp apar mutații care oferă unui individ caracteristici superioare fata de restul speciei sale. Astfel de mutații prin selecție naturală au șanse mult mai mari de a se răspândi la nivelul întregi specii si de obicei devin caracteristici ale speciei si nu numai a unui individ. ( de exemplu un mascul a unei specii care se naște cu blană pigmentată diferit de restul speciei sale, si pigmentarea ii oferă avantaje de camuflare care îl ferește de prădători, ”sau îi oferă șanse mai mari să prindă o pradă dacă provine dintr-o specie de prădători” va avea un succes crescut în a se împerechea pentru faptul că instinctul femelei în a-și alege masculul de împerechere include ca prioritate si capacitatea acestuia de a contribui la creșterea puiului si protejarea ” familiei” cat timp este vulnerabilă femela si puiul. Iar camuflarea reprezintă un avantaj in procurarea hranei in cazul prădătorilor si de asemenea reprezintă o caracteristica pe care femela instinctiv o considera potrivita puiului ei; acest proces de selecție biologică poartă numele de ”selecție sexuală” fiind o subcategorie a selecției naturale )
Selecția naturală se clasifică in funcție de metoda de producere după cum urmează
– selecție direcțională
– selecție de stabilizare
– selecție disruptivă sau diversificare
– selecția kin
– selecția sexuală
2.b Derivația genetică
Derivația genetică se produce atunci când frecvența unei alele generează modificări asupra unei generații. Evoluția din cauza derivației genetice nu este cauzată de tipuri de mediu sau de altă natură ale tensiunilor asupra indivizilor, de asemenea modificările rezultate aleatorii pot fi dăunătoare, neutre, sau benefice pentru succesul reproductiv al generației următoare.
Efectele derivației genetice sunt mult mai ușor de observant la populații mici. Întrucât efectele abaterii genetice asupra populațiilor mari sunt minore în comparație cu întregul fond de gene și sunt adesea umbrite de selecția naturală, derivația genetică care se observă în populații mici poate duce rapid la schimbări mari.
Un exemplu des întâlnit pentru a evidenția rezultatele derivației genetice este: efectul fondator numit si „efect de strangulare” ( effect fondator = derivație genetică observabilă la o populație care a fost fondată ca eșantion de bază non-reprezentativ pentru o populație mai mare) .Atunci când o mică parte dintr-o populație mare este scos din populația principală, această „populație fondator” ar putea avea o frecventa alela foarte diferită de cea a originalului. Pe măsură ce populația fondatoare se reproduce în mod izolat, fondul genetic al populației va continua să se abată de la cea a populației inițiale.
Selecția naturală, și derivația genetică va fii prezentată mai detaliat si argumentată într-un episode viitor
3. o specie se va diferenția de specia de origine în momentul când reproducerea cu specia de origine devine imposibilă sau greoaie iar in urma împerecheri progenitura este sterilă
Se poate lua exemplu calul si măgarul… aceștia având un strămoș comun iar anatomia le permite in anumite cazuri să se împerecheze iar ca consecință progenitura acestora numita catâr este sterilă ( nu poate avea urmași)
În continuarea articolului sunt atașate unele dintre răspunsurile membrilor grupurilor facebook cu care colaborează site-ul acesta , răspuns la întrebarea:
Cine, din acest grup, știe să enumere cel puțin două efecte, cauze, (extrase din modalitatea de producer a evoluției) care duc la apariția unei noi specii ?
Răspunsuri de la membri grupului facebook: ” Nu cred în basme, sunt LIBER-CUGETĂTOR!”
https://www.facebook.com/groups/the.atheist.area/permalink/371219076559303/
Cornel Cretu Cauza 1 – separarea geografică. O populație este separată de o altă populație a aceleiași specii, cum ar fi insule diferite, cu medii și hrană diferită. În timp se generează două specii diferite, apare speciația, chiar dacă se întâlnesc nu se mai pot reproduce. Cauza 2 – suprapopularea. O populație tinde să trăiască fructificând resursele dimineața spre zi, în timp ce cealaltă populație din același areal, fiind supraaglomerat, preferă seara spre noapte. În timp apare speciația, una devenind specie diurnă iar cealaltă nocturnă.
Gabriel Iulian recombinarile genetice , mutatii favorabile , selectia naturala in conditiile schimbarilor bruste ale mediului
Fane Bursuc Toate speciile au apărut ca adaptare in timp la factorii particulari de mediu. Din acest punct de vedere nu „a apărut” niciodată „o specie nouă” sau „o specie”, evoluția fiind un proces continuu. O bilă coborând un deal, când începe să-și schimbe viteza/ direcția? (niciodată „nu începe”, procesul e continuu)
Coroi Alexandru Mihai Diversitatea mediului, in continua schimbare, in care se schimba mereu regulile jocului duce la aparitia de animale adaptate succesiv la diferente de mediu, acest lucru ducand in timp la aparitia de specii cu totul noi.
Adrian Mitroi Uite care e mecanismul evolutiei: 1. Diversitate genetica. Animalele fac tot felul de pui, unii mai mari, altii mai mici, altii mai rezistanti la boli, altii mai inteligenti, altii mai prosti, altii mai curajosi, altii mai fricosi, altii rezista mai mult la foame, alti mai rezistanti la frig, altii la sete, etc. Apoi sunt testati toti la ”testul supravietuirii”. Cine supravietuieste, ajunge sa faca mai multi pui ca altii, si caracteristicile genetice se mostenesc. Procesul se repeta constant, astfel incat mediul alege pe cei mai adaptati.
Adrian Mitroi 2.Mutatiile genetice. Frecvent din intamplare au loc mutatii genetice. Majoritatea sunt malefice, adica duc al boi genetice, dar din cand in cand o mutatie genetica poate fi benefica, adica spre exemplu unul are o abilitate superioara prin mutatia aia, ala supravietuieste
Adrian Mitroi De asemenea ceea ce intr-un mediu pate fi benefic in altul e malefic. Spre exemplu liliacul are ochii atrofiati. Paradoxul este ca daca nu i-ar avea atrofiat s-ar descurca mai prost in intuneric ca unul orb. Adica daca pui un orb si un neorb intr-o camera intunecata, orbul se descurca ma bine, e mia adaptat fiindca creierul foloseste partea de procesare a informatiei vizuale in plus. Neorbul nu mai poate folosi zona aia de creier
Adrian Mitroi Lanturile ADN formeaza constant noi gene, sau dispar gene. Genele se formeaza prin interactiune cu alte organisme precum virusii sau molecule organice sau radiatia mutagena (ultraviolete, x, gamma, alfa, beta). Majoritatea acestor gene sunt evident malefice, dar se intampla ca unele sa fie benefice.
Răspunsuri de la membri grupului facebook: ”Liber-cugetători România!”
https://www.facebook.com/groups/471927656281798/permalink/752830201524874/
Sergiu Osan Inainte de toate trebuie sa se inteleaga ca trecerea de la o specie la alta necesita mult timp. Mecanismul biologic poate fi datorat fie acumularii de mutatii favorabile pana la punctul in care indivizii din populatie nu se mai pot incrucisa, rezultand 2 specii si ulterior selectia naturala isi face treaba, fie dupa o mutatie de amploare (poliploidie in cazul plantelor de exemplu, sau o translocatie robertsoniana cum a fost cazul la om)- in acest caz diferentele dintre indivizi se observa mult mai repede si speciatia e mult accelerata. Ca si conditii de mediu care pot determina supravietuirea speciei noi si disparitia celor vechi putem avea: 1. Schimbarea rapida a factorilor de mediu care determina selectia rapida a indivizilor cu mutatii favorabile- lipsa hranei de exemplu 2. Concurenta in cadrul speciei, si aici se poate da ca exemplu selectia sexuala, sa zicem la pasari ca e mai evidenta. Mereu o sa fie alese cele cu penaj mai bogat si mai colorat, asa ca aia initiali, mai stersi, vor disparea incet pentru ca se inmultesc din ce in ce mai rar.
Mircea Ivan O specie nouă care s-o înlocuiască „brusc” pe cea veche poate apare când în fondul genetic s-au acumulat unele modificări potrivite, urmate de condiții catastrofice, care favorizează noile modificări genetice anterioare și le elimină pe cele vechi. Noile condiții de mediu vor selecta din puțini rămași doar pe cei mai adaptați eventual care vor mai „specula” noi posibile modificări favorabile.
lasă un comentariu, scrie-ne părerea ta.