În nordul african se dezvoltă două mari centre creştine: Alexandria şi Cartagina.

Dacă Roma era polul doctrinar al creştinismului, Alexandria devenită principala vatră a culturii elenistice şi o răspântie a civilizaţiilor, va fi polul culturii creştine. Biserica din Egipt s-a constituit într-un mediu evreiesc influenţat atât de cultura egipteană cât şi de cea elenă, astfel că apar exegeze alegorice ale vechilor scrieri mitologice, echivalenţe între zeii egipteni şi cei greceşti, între episoadele biblice şi miturile lui Homer.

Moravurile greceşti se evanghelizează, în timp ce Evanghelia primară se elenizează.

Se nasc acum o serie de paralele între episoade şi personaje biblice şi cele din mitologia greacă, apărând astfel echivalenţe între eroi: Minos-Moise, David-Orfeu, Hristos- Hercule, Iona-Endimion.

49.În reprezentările creştine Bunul Păstor este copiat după Orfeu, Iona sub vrejul său îl imită pe Endimion adormit, apoi tema corăbiei în mijlocul sirenelor sau cea a pescarului aruncându-şi plasa sunt reluări din arta păgână… Arta păgână, cunoscută lumii, va ajuta la impunerea creştinismului şi a personajelor mitologice creştine. Cel mai cunoscut exemplu este Fecioara cu Pruncul, copiată după Isis cu Horus. Şi clasicile ipostaze în care este înfăţişat Iisus sunt inspirate tot din arta antică. Iisus Pantocrator, adică învăţător, este o ipostază din ciclul „musikos anèr” adică a „omului cult” – cel care practică o artă, asistat de una dintre cele nouă muze din mitologia greacă.

50. Iisus învăţător - sarcofag Roma 370 e.n.Elementul comun al acestor icoane nu este nici chipul personajului, nici cartea pe care o ţine uneori în mâna sa stângă Iisus, ci poziţia mâini sale drepte. Acest element este esenţial în iconografia lui Iisus Pantocrator şi este cunoscut de toţi clericii creştini, dar şi de o mare parte dintre credincioşii de astăzi. Pentru cei din vechime „Mâna lui Iisus” era chiar esenţială, deoarece aceasta era… „Mâna lui Sabazios”, marele zeu frigian al soarelui, reprezentând „Cerul Tată” atât la frigieni cât şi în lumea tracică.  Astfel de mâini votive erau utilizate de adepţii lui Sabazios asemeni cruciufixelor creştine de astăzi.

51. Iisus şi Sabazios

În exegeze sunt utilizate în mod frecvent date astronomice, aritmetice, fizice, şi în special simbolistica numerelor. Filozofia elaborată astfel conduce la o interpretare „ştiinţifică” a faptelor prezentate de Scripură… Chiar dacă se recunoaşte că inspiraţia divină a fost dată întâi unor privilegiaţi din lumea păgână: „profeţii din Egipt, caldeenii din Asiria, druizii din Galia, magii din Persia, gimnosofii din India”, căci la început Dumnezeu a trimis prin îngeri fiecărui neam, o anumită înţelepciune, această înţelepciune primară a fost în mod progresiv degradată. Deci istoria filozofiei este una decadentă. Hristos a venit să restaureze această înţelepciune…

Acest concept al lui Clement existase la Aristotel , apoi continuat de platonicieni şi mai târziu este preluat şi de către islam, pentru a explica succesiunea de profeţi trimisă de către Allah oamenilor până la Muhamad.

La Alexandria se lansează ideea conform căreia reprezentările personajelor creştine trebuie să îmbrace forma eroilor din mitologia poporului căruia i se adresează şi nu una universală iar acest lucrul trebuie aplicat şi în privinţa simbolurilor şi a moravurilor, deci este voie să porţi bijuterii, dar trebuie să poată fi interpretate în sens creştin: o corabie, un peşte, un porumbel… (Crucea, instrument de tortură. nu era considerată un simbol creştin, sau nu unul demn de un zeu…). Legat de moravuri,  se consideră că uzul moderat al vinului este lăudabil…

Apare şi problema „virginităţii” declarată o calitate strict necesară pentru a devenii sfânt sau bun creştin… Se promovează chiar despărţirea soţilor şi apoi abstinenţa sexuală… Cum în această privinţă lucrurile o luaseră razna, Clement din Alexandria încearcă să readucă lucrurile la normal şi echivalează căsătoria cu unirea dintre Hristos şi Biserică… Şi totuşi virginitatea va rămâne o virtute preţuită de Biserică…

Originea africană a împăratului Septimiu Sever a dus la o afirmare a acestei zone din Imperiu şi în special a Cartaginei, care devine un centru comercial şi cultural important, deschis elinismului, dar mai puţin cosmopolit decât Roma. Cartagina va juca acum un rol important în istoria timpurie a creştinismului iar principalul exponent va fi Tertulian, un scriitor creștin timpuriu, primul scriitor patristic care a publicat în limba latină, motiv pentru care a fost numit „părintele creștinătății apusene”. Astfel latinismul african o ia chiar înaintea Romei…

52.Tertullian

Tertulian devine un partizan al luptei împotriva lumii păgâne şi nu acceptă nici o legătură cu aceasta, manifestându-se extrem de radical în toate domeniile vieţii. Interzice creştinilor studiul literaturii, instituie obligativitatea postului miercurea şi vinerea, acuză episcopii Romei şi Cartaginei de a-i apropia pe creştini de cele lumeşti şi se opune mediului alexandrin. Interzice creştinilor participarea la viaţa cotidiană, interzice femeilor să urmeze moda şi vrea să impună tinerelor fete să iasă totdeauna acoperite (asemeni islamului).

Tertulian proclamă martiriul drept forma excepţională a sfinţeniei creştine, o apropiere de Hristos, este prezentat ca o participare mistică la moartea şi învierea lui Iisus, apoi merge mai departe şi va îndemna soldaţii creştini să dezerteze şi într-un final pune în opoziţie Biserica cu Imperiul, determinând emiterea în 202 e.n, a primului edict anticreştin, care însă, conform creştinului Eusebiu, va viza doar Africa de Nord, inclusiv Egiptul.  (vezi Persectarea creştinilor).

Episodul: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 3435.

Facebook Comentariu
Distribuire
Please follow and like us:
RaduIstoria crestinismuluiÎn nordul african se dezvoltă două mari centre creştine: Alexandria şi Cartagina. Dacă Roma era polul doctrinar al creştinismului, Alexandria devenită principala vatră a culturii elenistice şi o răspântie a civilizaţiilor, va fi polul culturii creştine. Biserica din Egipt s-a constituit într-un mediu evreiesc influenţat atât de cultura egipteană cât...Pentru cei care știu să gândească singuri