În literatura mistică-religioasă, întâlnim episoade în care divinitatea se arată omului, sub formă materială, personală sau impersonală. Această apariţie se numeşte în termini de specialitate „teofanie” sau popular vedenie

Apariţii miraculoase sunt des întâlnite în religiile antice greceşti şi în cele din Orientul Apropiat. Iliada este cea mai veche sursă literară care descrie o teofanie, dar probabil cea mai veche teofanie reţinută de mitologie este Epopeea lui Ghilgameş.

Teofaniile sunt folosite în ritualurile mistice, cu scopul de a întări credinţa adepţilor. La Delphi, cu ocazia revenirii zeului Apollo după iarna petrecută în Hiperborea, zeul îşi făcea apariţia anuală în sanctuarul templului. Religiile de mistere preiau şi ele teofania, care producea momente de excitare a credincioşilor.3-moise-si-rugul-aprins

Biblia evreilor apelează deseori la momomentele în care au loc întâlniri cu divinitatea. Practic, întâlnirea lui Moise cu Yahweh, care i se arată sub forma rugului aprins, deci o teofanie, stă la baza întregii religii ebraice. Prorocii biblici devin şi ei credibili în urma a unor revelaţii, fie sub forma unor întâlniri directe cu zeul, fie cu mesageri ai acestuia.

Cu atâtea experimente benefice în urmă, religia creştină va apela şi ea la argumentul teofaniei. Printr-o teofanie Pavel devine apostolul neamurilor. Apocalipsa creştină este în întregime o povestire de acest gen…

La începuturile religiei creştine teofaniile îl vizează aproape exclusiv pe Cristos şi mai rar pe îngeri acestuia. În secolul al IV-lea, episcopul Eusebiu din Cesareea va scrie „Peri theophaneias”, un tratat despre arătarea divină a lui Iisus.

Mai apoi, invocarea unei teofanii este folosită pentru a cosolida o dogmă. Este cazul viziunii Sf.Jerome (347-420), căruia i s-a înfăţişat „Sfânta Treime”, deci această idee greu de acceptat trebuia luată în serios…

În 1205, în timp ce se ruga, viitorul sfântul Francisc de Assisi, va avea o viziune cu Iisus care îi transmite: „Francis, Francis, du-te și repară Casa Mea care, după cum se poate vedea, se transformă în ruine”. Ce să facă viitorul sfânt? A fost nevoit să pună bazele ordinului franciscan, care va deveni o forţă a Evului Mediu.miracolul-zapezii

Prima viziune cu Fecioara Maria este una legendară. Ea i-a apărut în vis papei Liberius (352 – 366) şi i-a indicat să ridice o biserică în cinstea ei, pe locul unde care va cădea zăpada pe care o va trimite. Pe locul acestei bazilici, între 432 – 440, papa Sixtus al III-lea a ordonat construirea actualei Basilica di Santa Maria Maggiore de la Roma, în onoarea celei care tocmai fusese recunoscută drept „Sfântă Născătoare”.

În anul 1251 se înregistrează şi prima apariţiei a Fecioarei Maria unui muritor de rând, dar această poveste apare abia la 150 de ani de la producerea evenimentului fiind mai mult decât îndoielnică…

Pe la mijlocul secolului al XVI-lea încep să predomine viziunile cu Fecioara Maria. Prima apariţie din acest serial este cea mexicană de la Guadalupe, din anul 1531, când Fecioara ordonă construirea unei mănăstiri în noile teritorii creştine.

Probabil, practicile catolice precum „adoraţia euharistică”, „devoţiunea rozaliului” sau „meditaţia contemplativă” cu accent pe „viaţa interioară”, au favorizat avalanşa de viziuni cu Iisus şi Fecioara Maria.

Iniţiatoarea acestei mistici a fost Sf.Tereza de Avila (1515-1585) care descrie viziuni ample cu divinitatea în urma „rugăciunilor mentale”.

În anul 1542, Vaticanul a constituit „Congregația pentru Doctrina Credinței”, în fapt viitoarea Inchiziţie, cu scopul de a veghea asupra problemelor credinței și de a apăra biserica de erezii de acest gen. Această instituţie va avea în sarcină şi judecarea apariţiilor şi a presupuselor revelaţii pretinse a fi de origine supranaturală. O victimă celebră a acestor cercetări este Ioana d’Arc…

Recunoaşterea de către Sfântul Scaun a 4a-benoite-rencurelautenticităţii unei viziuni teofanice a venit cu dificultate, şi asta mai mult sub presiunea recunoaşterii populare a respectivei apariţii. Spre exemplu, viziunile cu Iisus şi Maria raportate de către Benoite Rencurel între anii 1664 şi 1718, au fost recunoscute ca adevărate abia în anul 2008. Institutul Pontifical „Mariunum” din Roma se ocupă cu studiul teologic al Fecioarei Maria. Dintre cele 21.000 de apariţii semnalate în ultimul mileniu, institutul a luat luat în studiu doar  295 de apariţii cât de cât semnificative, şi a recunoscut ca fiind reale doar 12 dintre ele. Cu toate acestea, până la o sentinţă definitivă, pentru pelerinaj sunt aprobate 21 de teofanii. (Papa Benedict omite apariţia de la Medjugorje pentru a evita conflictul cu Biserica Ortodoxă).

Cele mai multe au fost declarate doar simple halucinaţii iar în unele cazuri Biserica a ales să păstreze tăcerea cu privire la autenticitatea viziunilor revendicate.

Politica Vaticanului în ceea ce priveşte viziunile a fost şi este însă duală, căci dacă nu poate consfinţi toate tâmpeniile raportate, a folosit multe dintre ele pentru a institui noi dogme şi sărbători creştineşti. La fel, nu a putut şi nu poate neglija binefacerile aduse Bisericii de către aceste apariţii. Se estimează că apariţia Fecioarei de la Guadalupe din anul 1531, a cotribuit decisiv la trecerea spre catolicism a circa opt milioane de persoane în răstimp de numai şase ani. Şi mai sunt şi imensele beneficii financiare…

Bisericile construite pe baza unor viziuni cu Iisus și Maria atrag milioane de pelerini în fiecare an. Potrivit Episcopului Francesco Giogia majoritatea sanctuarelor catolice cele mai vizitate din lume sunt bazate pe viziuni. Bazilica Fecioarei de la Guadalupe din Mexico City aduce 10 milioane de pelerini anual. Bazilica San Giovanni Rotondo di Italia şi Fecioara de la Aparacida din Brazilia, strâng fiecare câte 6-7 milioane de pelerini. Fecioara din Lourdes adună aproximativ 5 milioane de pelerini iar Fatima atinge o cifră situată în jurul a 4 milioane de credincioşi. Se estimează că numărul total de pelerini creştini adunaţi de aceste „viziuni” este în jur de 30 de milioane. O asemenea cifră de afaceri nu este de neglijat…

Mai este şi aspectul politic, 6-medjugorjeilustrat cel mai bine de fenomenul Medjugorje, unde în 1981 este raportată apariţia Fecioarei Maria. În 1994, Vaticanul se grăbeşte să încurajeze pelerinajul la faţa locului, căci micul sat din Bosnia-Herţegovina, uitat printre dealuri, era o insulă catolică în mijlocul populaţiei majoritar ortodoxă şi musulmană. Medjugore s-a dorit a fi un „cap de pod” în războiul tăcut al religiilor.

Biserica Ortodoxă chiar dacă pare mai ponderată cu teofaniile, nu este chiar săracă în privinţa vedeniilor, dar ea are moaştele…

 

 

Facebook Comentariu
Distribuire
Please follow and like us:
RaduCugetăriÎn literatura mistică-religioasă, întâlnim episoade în care divinitatea se arată omului, sub formă materială, personală sau impersonală. Această apariţie se numeşte în termini de specialitate „teofanie” sau popular vedenie… Apariţii miraculoase sunt des întâlnite în religiile antice greceşti şi în cele din Orientul Apropiat. Iliada este cea mai veche sursă...Pentru cei care știu să gândească singuri